Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 11-03-2013
Tematica: discursul vis a vis de autonomie
Categoria articolului: ştiri
Titlul articolului: Petiţia prin care se cere autonomia Ţinutului Secuiesc nu a fost semnată de autori
Acces online: https://jurnalul.ro/stiri/observator/petitia-prin-care-se-cere-autonomia-tinutului-secuiesc-nu-a-fost-semnata-de-autori-638849.html


Petiţia depusă duminică seară la Instituţia Prefectului din judeţul Mureş de organizatorii mitingului pentru autonomie nu poartă nicio semnătură şi nicio ştampilă, a anunţat, luni, prefectul Corneliu Grosu, care a precizat că în ciuda acestui fapt a înaintat-o Guvernului României, informează agerpres.ro.
"Această mapă (cu petiţia - n.r.) a şi ajuns în Bucureşti . Sigur că eu m-aş bucura ca ea să fie şi semnată de oamenii responsabili şi personalităţi ale vieţii culturale şi politice maghiare care au fost în Târgu Mureş, mai ales că acest document - eu sunt sigur că cei care l-au redactat au avut nu numai un temei emoţional, ci şi istoric - or un document nesemnat rămâne o anonimă. O anonimă. Probabil că din viteză ...dar aşteptam să fie şi semnat. Pentru noi are însă aceeaşi importanţă şi va fi şi este tratat cu importanţa cuvenită", a arătat Grosu. 
Prefectul a afirmat că dat fiind faptul că este profesor universitar ştie că un document are o valoare istorică dacă are o serie de caracteristici, cum ar fi semnătura, sigiliul etc. 
"Ştiţi foarte bine că atunci când căutăm în istorie lucrurile de autentică valoare istorică ne uităm a cui este semnătura, ce sigilii sunt aplicate, unde este înregistrat. A rămas un document înregistrat la noi şi la Guvern, dar - să mă ierte organizatorii, hai să îi critic puţin - pentru aceasta el (documentul, n.r.) are importanţa lui, pentru că nu a venit de la unul sau altul, ci a venit din partea celor care aseară au fost în Târgu Mureş şi au fost aproape 7.000 de oameni", a susţinut Corneliu Grosu. 
Acesta a precizat că organizatorii marşului au înmânat ofiţerului de serviciu din cadrul prefecturii o petiţie către Guvernul României, în care au fost sintetizate doleanţele "spuse mai încet sau cu o voce mai tare de diferiţi participanţi la eveniment", care solicită "un alt mod de a fi văzută situaţia secuilor din România, un alt mod de a gândi reorganizarea administrativ-teritorială, care să ţină cont de foarte multe coordonate specifice secuilor". 
Potrivit prefectului, semnatarii fac apel la Guvernul României pentru o autonomie "care excede autonomia culturală, utilizându-se cuvintele de autonomie teritorială" şi în final nişte drepturi pentru secui. 
"Într-o manieră extrem de normală, calmă, acest document a fost preluat de ofiţerul de serviciul al Prefecturii (...) Deja aseară, pe canalele de informare a Guvernului şi Preşedinţiei le-am transmis celor care trebuie să se ocupe în continuare de acest document. Răspunsul meu este unul singur, atât către populaţia din Târgu Mureş, cât şi către organizatori, este un răspuns de mulţumire pentru modul în care au reuşit să controleze miile de oameni şi, cu atât mai mult, acea structură eterogenă de participanţi al miting. Străzile Târgu Mureşului au rămas la fel de curate ca şi înainte, iar populaţia - română şi maghiară - a înţeles apelul nostru (...) Lucrurile au decurs absolut normal. Le mulţumesc că au înţeles şi au fost, împreună cu mine, garanţii bunului comportament şi respectării legalităţii în Târgu Mureş", a susţinut Grosu, care a precizat că organele de ordine au colaborat perfect cu cele ale organizatorilor. 
Corneliu Grosu a mai spus că pe parcursul manifestării nu s-a produs niciun incident. 
"Am reuşit să degajăm oraşul de cele patru coloane de autobuze, nu am avut nici măcar o roată spartă, să spunem aşa. De aceea am convingerea că şi în continuare dacă vom avea solicitări de astfel de manifestaţii (...) că vom şti să fim aceiaşi oameni liniştiţi şi cerebrali, cum sunt ardelenii din Târgu Mureş (...) Nu am avut cazuri de oameni care să bea, nu am avut cazuri de români sau maghiari care să aibă un comportament cum spunea, spre marea mea nemulţumire şi deziluzie, domnul avocat Kincses (Elod, implicat în evenimentele din martie 1990, n.r.) - parcă aşa îl cheamă, cu bruma aia de neuroni care i-au mai rămas în cap şi care au deraiat şi ăia de la normal - că dacă vor veni români beţi şi drogaţi va fi vai şi amar. Ce s-a întâmplat? Am avut şi români care au vrut şi ei să ridice nişte steaguri. Vreţi să ridicaţi şi voi, uite o facem după 15 (martie, n.r.)! Nu acum, acum este un eveniment al unei structuri de populaţie care trebuie respectată. Şi aşa a fost", a subliniat Corneliu Grosu. 
Participanţii la mitingul pentru autonomie de duminică, de la Târgu Mureş, au aprobat public, prin urale, o petiţie în care se arată că protestează faţă de o regionalizare care lezează interesul şi existenţa poporului secuiesc. 
"Ţinutul Secuiesc să devină regiune de sine stătătoare, cerem garantarea prin lege a autonomiei Ţinutului Secuiesc. Protestăm împotriva unei regionalizări care lezează interesul şi existenţa poporului secuiesc. Autorităţile române să înceteze de îndată luptă împotriva simbolurilor secuieşti, hărţuirea maghiarilor şi secuilor, protestăm împotriva instituţiilor statului de drept pentru că hărţuiesc şi intimidează cetăţenii români de naţionalitate maghiară. Vrem libertate şi egalitate deplină şi reală pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc", se mai arată în document. 
În plus, prin petiţie se solicită Guvernului să înceapă "de îndată" tratative cu "reprezentanţii Ţinutului Secuiesc", care cer "autonomia pentru Ţinutul Secuiesc şi libertate pentru poporul secui".     
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.